Sari la conținut
Artă în spațiul public · Piatra-NeamțUn portal susținut de Media PR Group
Statui dinPiatra-Neamț

Statui și busturi · Piatra-Neamț

Statuia lui Ștefan cel Mare

Statuia lui Ștefan cel Mare — fotografie din arhiva proiectului
Sculptor
Oscar Han
Anul realizării
1974
Material
Bronz
Amplasament documentat
Piața Ștefan cel Mare, Parcul Tineretului
Cod de monument istoric
NT-III-m-B-10739

Amplasamentul pornește din inventarul fotografic din 2015; corecțiile documentate sunt explicate în text.

Datarea de referință este 1974, iar codul de monument istoric este NT-III-m-B-10739. Ghidul turistic al orașului reproduce relatarea din «Ceahlăul» din 27 ianuarie 1974 despre dezvelirea statuii în ziua precedentă, la 26 ianuarie. Aceeași pagină conține și o mențiune contradictorie despre 1980; pentru datarea fișei folosim lista oficială a DJC Neamț, concordantă cu relatarea de epocă reprodusă.

Documentarea inițială din 2015 este păstrată mai jos ca arhivă. Completările și corecțiile de mai sus au prioritate acolo unde sursele noi aduc precizări.

Statuia lui Ștefan cel Mare, fotografie istorică alb-negru
Statuia lui Stefan cel Mare 1980

Oscar Han (1891 - 1976)

Oscar Han — portret al sculptorului

Tatăl său era de origine germană, iar mama româncă din Vrancea.
Oscar Han a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Dimitrie Paciurea (sculptura) și cu Frederic Storck (desenul). Debutul său ca sculptor s-a produs foarte devreme, la nici 20 de ani. În 1911, Oscar Han s-a făcut remarcat cu lucrarea "Cap de fetiță".
A fost membru al "Grupului celor patru", din care mai făceau parte pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și Francisc Șirato. În anul 1917 a făcut parte dintre cei 30 de artiști, pictori și sculptori trimiși pe front de Marele Cartier General al Armatei, pentru a realiza lucrări inspirate din luptele purtate de armata română.
A participat la Saloanele Oficiale din București, a expus la diferite expoziții de artă românească în străinătate, ca și la unele manifestări internaționale de la Veneția, Anvers, Paris, Haga, Amsterdam, Barcelona.
Într-o serie de portrete (Pârvan, Eminescu, Iorga, Sofocle, Dante), se arată preocupat de transpunerea plastică a unor valori ale portretului fizic și moral al personalității respective.
Când abordează compoziția monumentală, miza cade pe retorica gestului și, în egală măsură, pe masivitatea volumelor, pe concretizarea imperioasă a materialului figurativ (Victorie, 1932; Constantin Brâncoveanu, 1936; Anghel Saligny, 1958, etc.).
La 1 ianuarie 1927, a fost numit profesor suplinitor la catedra de sculptură a Școlii de Arte frumoase din București, unde a împărțit singurul atelier de sculptură cu fostul său profesor D. Paciurea. După moartea acestuia a rămas profesor titular până în anul 1946.
În legislatura 1934 - 1937 a fost deputat liberal de Mureș, dar nu s-a făcut remarcat prin nimic în Parlament. Datorită faptului că intrase în politică, în timpul guvernărilor liberale a reușit să-și adjudece cea mai mare parte a comenzilor de stat.
La 12 decembrie 1940, Oscar Han i se plângea ministrului Artelor: "Subsemnatul n-a fost niciodată mason și n-a vizitat niciodată, nici în mod cu totul particular, vreo lojă masonică din țară sau străinătate. Totuși, dl. Dumitru Anastasescu, sculptor, și-a permis să susțină într-un grup de legionari că subsemnatul este mason". În consecință, Oscar Han a demisionat din Comisia interimară a Sindicatului Artelor Frumoase.
În 1945, comuniștii l-au acuzat pe Oscar Han că ar fi fost legionar (poate din cauza bustului Prof. Nae Ionescu, realizat de Oscar Han în 1928).
În temeiul legii privind purificarea din cauza asocierii în trecut cu regimul profascist, adoptată într-o nouă formulă la 30 martie 1945, sculptorul Oscar Han, profesor la Școala de Arte Frumoase, a fost îndepărtat din învățământ pe termen de un an printr-un Decret semnat de Mihail Ralea, proaspăt ministru al Artelor. Ulterior, Oscar Han s-a adaptat noului regim și s-a aflat printre cei care au realizat și lucrări de o calitate estetică inferioară.

♦

Mulțimea la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, fotografie de epocă

Statuia voievodului Ștefan cel Mare din parcul cu același nume este opera sculptorului Oscar Han și a fost dezvelită în anul 1980 cu ocazia sărbătorii a 2050 de ani de la construirea primului stat centralizat și independent condus de Burebista și a 2000 de ani de existență a anticii Petrodava.

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

Documentare suplimentară. Surse consultate pentru revizuirea acestei fișe:

Din catalogul original din 2015. Arhiva tipărită adaugă imagini documentare care completează fotografiile și informațiile din această fișă.

Oscar Han — portret din catalogul original din 2015

Document de arhivă · 2015

Statuia lui Ștefan cel Mare în catalogul original

Consultă paginile 2–3 din broșură. Fișa de pe site cuprinde și completările documentate ulterior.

Citește paginile originale →
Paginile 2–3 din catalogul original, fișa Statuia lui Ștefan cel Mare